Oamenii asculta muzica mai mereu. Toti avem piese preferate,toti stim piese pe care nu le suferim dar suntem obligati sa le auzim ba de la vecini,ba in taxi,ba de la masini luxoase si “negre” care opresc la stop si te ingretoseaza cu acordurile oribile care ies din boxele lor. Ehh,dar deja astea nu mai intra in categoria -muzica-. Ma rog. Ce vreau sa zic este ca pe mine personal,muzica ma face sa tresar,sa ma infior,sa ma bucur,sa fiu fericita. Imi imprima pe retina sufletului o bucurie speciala,deosebita,care persista si ma determina sa ascult piesa respectiva de n ori …la nesfarsit.

Asa am patit intr`o dimineata mohorata,cand,m`am trezit buimacita de ploaia de afara,de singuratate si ofticata cand am vazut in pachet ultima tigara. Da mai, stii ce nashpa e sa iesi pe ploaie,sa`ti satisfaci viciul care te manipuleaza ca pe`o papusa de carpa?

Doamne cat ma tot invart in jurul degetului pana zic ceva,cred ca asta e manie la mine…sa ma tot invart si sa ma sucesc pana zic doua cuvinte. Apreciez oamenii aia laconici. Care cu 2 vorbe te`au lamurit, si nu mai e nevoie de atata palavrageala. As vrea si eu sa fiu asa,uneori.

Ma rog… revin.Deci in dimineata aia care a fost cum am zis mai sus (acum imi vine iar sa o descriu), am pus in winamp piesa lui Alexandru Andries, “Cea mai frumoasa zi”. Asa, ca sa`mi ridice moralul. O ascult prima data, cam ignorant, ptr ca in acelasi timp citeam si ziarul si intram si pe messengerul indispensabil. Am salutat lumea, am mai schimbat o vorba,doua cu oamenii cu chef de vorba…si`apoi am mai ascultat`o odata…si inca o data..si inca o data… pana am pus`o pe repeat si am ascultat`o in total de vreo 60 de ori:). E ciudat cum imi poate placea atat de mult o piesa.

Acum zilele astea,am mai avut o perioada de`asta…cand ascultam “Tears in heaven” a lui Eric Clapton de zeci de ori …Sau intr`o noapte cand am venit de prin oras,binedispusa si cu chef de veselie, am ascultat “Rock around the clock” de la Sex Pistols de vreo 5 ori consecutiv,pana am auzit un strigat revoltat din camera alor mei,care m`a determinat sa`mi infranez veselia, din respect si compatimire ca le`am bulversat somnul… si m`am intins cuminte in pat.

Acum,incepand de ieri, de fapt… o tin intruna cu “Lost and found” , de la Judas. Ma incita piesa asta,nu stiu.Imi creeaza asa o stare ciudata,un amalgam de sentimente profunde si totusi superficiale,ma transforma alternativ din cea mai curata zapada in cea mai murdara mocirla…si apoi invers..imi invoca ganduri placute si pure,apoi altele mizerabile si josnice…se joaca cu mine, si ma incita jocul asta…

O sa mai postez eu aici in categoria asta…pentru ca mai sunt sute de piese care`mi creeaza sentimente ciudate..si mi se pare deplasat sa vorbesc cu cineva despre asta…Asa ca le descriu in detaliu aici,unde nu plictisesc pe nimeni,nu ma intrerupe nimeni, nu ma cenzureaza nimeni….cred ce vreau, gandesc liber,scriu ce`mi vine,orice gand care imi stimuleaza neuronii mei prafuiti:)